DISCUTIICULTURA-RELIGIE-ATEISM.BLOGSPOT.COM

  Mirajul apei de aur (povestea unei escrocherii de altădată) O să vă povestesc în acest articol despre una dintre celebrele escrocherii care au pasionat societatea românească la sfârșitul secolului al XIX-lea: afacerea cu “ apa de aur ” gândită pe la   1887   de doi escroci ai vremii, frații   Sion Andronic   și   Gherei . Escrocheria era construită mizând pe credulitatea și pe lăcomia unor oameni. Ca mai toate înșelătoriile de altfel...   Cei doi frați le vindeau naivilor proveniți din rândul negustorilor, funcționarilor sau chiar din rândul clerului o apă care transformă în aur orice alt metal. Reporterul  Alex F. Mihail  ne povestește întreaga tărășenie :  AFACEREA ANDRONIC ȘI  "SECRETUL FABRICĂRII AURULUI"   Spre sfârșitul secolului trecut, am avut și noi la București un șarlatan, un fel de “alchimist", care pretindea că poate să prepare aur. Credem că va interesa pe cititori reamintirea evenimentelor, petrecute acum vreo cincizeci și ceva de ani, când mulți bucureș

  Societatea românească interbelică - asemeni celei de azi - era o lume a contrastelor. O lume a luminilor strălucitoare dar și una a umbrelor. O societate în care conviețuiau elitele culturale și politice ale vremii cu personajele pitorești ale clasei de mijloc, alcătuită din mici patroni și din meseriași, din muncitori și din funcționari. O lume a   vitrinelor strălucitoare   din centrul orașelor, dar și o lume a   mahalalelor   insalubre – diversă și pestriță și ea.    Am încercat de-a lungul timpului să devoalez - ajutat de articole apărute în presa interbelică - figuri tipice ale lumii de atunci. Poate vă mai amintiți de   Vasile-lustragiul , de  Piticul din Târgul Moșilor , de  Baba Cocoșoaica  sau de micuții lăutari  Fănică, Mitică și Lenuța . V-am povestit despre  vitrinele strălucitoare  dar și despre lumea cerșetorilor și a mizeriei. Despre marii maeștri ai scenei românești dar și despre   teatrul de mahala .       Vă invit astăzi la o călătorie în timp, până în anul  1932,  

  Atentatul cu bombă de la Senat   În  8 decembrie 1920  opinia publică din România era cutremurată la aflarea veștii despre producerea unui  atentat cu bombă în Senatul României .  Iată cum era relatat macabrul eveniment în ziarul “ Adevérul ”:  “ Astăzi la orele 3 fără un sfert, în momentul când ședința urma să fie deschisă, necunoscuți au aruncat asupra bancei ministeriale o bombă care a explodat rănind mai mulți senatori. Atentatul s'a produs în următoarele împrejurări: Resturi ale bombei și ale schijelor adunate  după atentatul de la Senat din 1920   VICTIMELE ATENTATULUI   Senatorii aflați pe culoare și pe la bufet erau tocmai chemați în ședință. Din incintă se desprind îndreptându-se spre banca ministerială d-nii Greceanu și Văleanu; d. general Coandă, președintele Senatului, urca spre fotoliul președențial. În acest moment o detunătură îngrozitoare răsuna în incintă, cutremurând zidurile și aruncând în aer câteva pupitre. O panică neînchipuită se produce; țipete și strigăte