* DUMNEZEU-CREATIA OMULUI?
* HITLER....INTRE MIT SI ADEVAR?
Hitler, adevarul din spatele mitului 10 01 2019 „ Rasa noastră este Rasa Stăpânitoare. Suntem Zei divini pe această planetă. Suntem diferiți de celelalte rase inferioare, precum acestea sunt diferite de insecte. De fapt, în comparație cu rasa noastră, celelalte rase sunt excremente umane. Destinul nostru este de a conduce rasele inferioare. Regatul nostru pe pământ va fi condus de liderii noștri cu mână de fier. Masele ne vor linge picioarele și ne vor servi ca sclavi. ” – Menachem Begin, prim-ministru al Israelului între 1977-1983 Dacă ar fi întrebați cine a fost cel mai rău om care a trăit vreodată pe acest Pământ, majoritatea l-ar indica pe Adolf Hitler. Cu toții știm că a vrut să cucerească lumea, pornind cel de-Al Doilea Război Mondial, care a dus la moartea a peste 52 milioane de oameni. Acest fapt a stârnit ura întregului mapamond de câteva generații încoace. Numai menționarea numelui său trezește sentimente negative în cei mai mulți dintre noi. Cine nu a auzit de fap...
Cred în existenta sufletului și în reancarnare, nu cred în teoria evoluției a lui Darwin . Nu poți evolua dintr-un animal care nu poate articula cuvinte și doar scoate niște sunete. De ce s-au oprit din evoluție maimuțele? Poate pentru ca a încetat procesul de clonare și modificare genetica a lor pentru ca cei care au creat omul au plecat la casele lor.
RăspundețiȘtergereApoi, transformarea și evoluția lumii vii nu duce la o scădere a diversității speciilor. Au dispărut familii întregi de animale, dar au apărut altele.
ȘtergereGenetica a adus cele mai solide argumente în favoarea înțelegerii evoluției lumii vii. Practic fiecare organism viu păstrează în ADNul său „istoria” strămoșilor săi, dovedind că toți ne tragem din strămoși comuni. ”Harta” genetică a fiecărui individ, virus, plantă, elefant sau om păstrează în ea dovezi incontestabile despre trecutul nostru comun. De exemplu formele cele mai timpurii ale embrionilor vertebratelor sunt cvasiidentici. Toți embrionii vertebratelor au inițial un tub neural, care se transformă în creier și măduva spinării. Această structură este similară la toate vertebratele, indiferent de faptul că sunt pești, amfibieni, reptile, păsări sau mamifere. Aceste similarități (și multe altele) sugerează că toate aceste grupe de animale au un strămoș comun.
Și încă ceva: în timp ce se dezvoltă, embrionul trece prin toate fazele evoluției sale ca specie. Adică embrionul unui mamifer are în fazele timpurii ale formării sale caracteristici apropiate de ale peștelui sau al batracianului. Da, strămoșii noștri sunt și peștii! Era și un documentar genial numit ”Peștele din noi”.
Și aici ajung la alt argument de necombătut : Anatomia Comparată. Care e o ramură a biologiei care studiază structura trupului organismelor vii, prin compararea asemănărilor și diferențelor dintre ele. Adică multe animale au structuri anatomice similare, chiar dacă de forme diferite, ceea ce indică faptul că ele au avut un strămoș comun și că aceste structuri s-au dezvoltat în mod diferit de-a lungul timpului.
De aceea prin anatomia comparată, cercetătorii pot obține informații despre evoluția vieții pe Pământ, istoria evoluției speciilor și relațiile lor de rudenie.
Paleontologia, adică studiul rămășițelor (fosilelor) organismelor din trecutul geologic al pământului aduce de asemenea argumente solide despre evoluția vieții pe pământ. Ca de exemplu faptul că dinozaurii nu au dispărut intru totul, ci unii au devenit păsări.
Pe scurt: Darwin nu a spus că „omul se trage din maimuță” și nici nu a dezvoltat „teoria evoluționistă” cum știu toți „specialiștii” de pe facebook. Omul a dezvoltat teoria selecției naturale, prin care argumenta că ființele vii se transformă continuu, datorită adaptării la mediu și a luptei pentru supraviețuire..
În ultimii 100 de ani, genetica, paleontologia (inclusiv paleogenetica), embriologia, anatomia comparată și numeroase studii biologice conexe au demonstrat fără tăgadă că evoluția speciilor și a lumii vii este o lege a naturii, infailibilă, de neoprit, care ne-a afectat și ne afectează pe toți, viruși sau elefanți. E drept că la animalele superioare aceste evoluții nu-s vizibile la scară istorică, dar la cele mai simple ființe vii, la viruși, mutațiile care duc la apariția de „specii” (tulpini) noi sunt chestii care se întâmplă extrem de rapid....
ACUM,CRED CA S-A INTELES ACEST SUBIECT....MAI TREBUIE SA IL INTELEAGA ZEUL IUDEU DUMNEZEU SI SA RECUNOASCA IN PUBLIC CA A PIERDUT MECIUL DINTRE EL SI MARELE DARWIN...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereMajoritatea copleșitoare din cetățenii noștri știu că „savantul Charles Darwin a inventat o teorie care spune că omul se trage din maimuță”...Hăhăhăhă!
ȘtergereFaza e că Darwin nu a spus niciodată chestia asta. Darwin a argumentat în lucrarea sa ”Originea speciilor” publicată în 1859 că lumea vie se modifică non-stop sub presiunea așa numitei „selecții naturale”. El de asta a vorbit: de Selecția Naturală. Termenul e inventat de el, după ce a adus în discuție conceptul de „luptă pentru supraviețuire”.
Selecția naturală este un proces fundamental și real (adică nu este o „ipoteză”) al evoluției biologice, prin care indivizii care posedă trăsături avantajoase pentru supraviețuire și reproducere au mai multe șanse de a supraviețui și de a transmite aceste trăsături urmașilor lor.
Astfel a apărut și conceptul de „adaptare la mediu”. Prin adaptarea la mediu organismele dezvoltă caracteristici fizice sau comportamentale care le ajută să fie mai eficiente în căutarea hranei sau în a se apăra de prădători. Atenție, aceste legi se aplică și lumii vegetale!
Darwin a adus argumente în favoarea teoriei sale uitându-se și la selecția artificială făcută de oameni pentru crearea de rase noi de animale: vite, cai, câini, porumbei. Selectând urmași cu anumite caracteristici fizice și comportamentale, generații la rândul, oamenii au putut crea rase noi. Însă selecția artificială nu a putut crea specii noi. Pentru asta e nevoie de zeci de mii de ani.
În același timp cu C.Darwin, la aceeași concluzie a ajuns și Alfred Wallace, un alt biolog britanic. În epocă, argumente puternice în favoarea selecției naturale a adus și Thomas Huxley (1825-1895) care este primul care a avut „întrăzneala” (pe care care Darwin NU A AVUT-O), de a spune că „selecția naturală” se aplica și în cazul omului, un mamifer ca și altele. Și că rațiunea omului e rezultatul tot al „selecției naturale”. Până atunci subiectul „om” fusese evitat.
Și da, în epocă, ceea ce au spus Darwin, Wallace sau Huxley era încă o „teorie”, încă insuficient argumentată, dar din ce în ce mai acceptată în toate mediile științifice ale lumii..
La acel moment Darwin și restul savanților nu știau nimic despre genetică și despre mutațiile genetice. De aia teoria lor era incompletă. Ei nu au înțeles pe deplin de ce ființele vii nu sunt clone ale părinților și strămoșilor lor. Fiindcă la fiecare nouă generație apar mutații genetice la nivel de ADN care ne fac să fim diferiți de părinții noștri. Uneori, aceste mutații ne pot aduce aptitudini care să ne facă mai eficienți în lupta pentru existență. Și vor lăsa urmași mai mulți și mai descurcăreți.
Faza e că și mediul e în continuă schimbare. Acum e lumea plină de mamuți și rinoceri blănoși că e ger ca naiba. Mâine e cald și nu mai e nevoie de blană groasă. Apoi, nu există reguli. Felul în care natura „alege” direcția evoluției e anarhică. Unele ființe vii evoluează mai repede, altele nu. Unele adaptări la mediu sunt ciudate ca naiba și reprezintă fundături evolutive. Altele sunt modele de succes! Neamul gândacilor de bucătărie de exemplu, sunt cam neschimbați de 400 milioane de ani, deși bucătăriile au apărut abia recent. De când există viață pe Pământ au apărut și dispărut – probabil – milioane de specii. Dar unele specii au sfidat timpul. Există animale numite „fosile vii”, precum peștele Latimeria, a căror rude au dispărut acu 300 milioane de ani și care are la aripioare un fel de „lăbuțe” precum batracienii. Sau pasărea amazoniană Hoatzin care a păstrat degete la aripi, ca dinozaurii.