PAUNA GRECEANU-ASASINA MORALA A BRANCOVENILOR?
DUPA CATE SE VEDE BANUL MULT TE DUCE LA PIERZANIE.....MULTI ROMANI O ACUZA PE PAUNA GREBEANU CA AR FI ASASINA MORALA A LUI BRANCOVEANU.....DIN PUNCTUL MEU DE VEDERE,BRANCOVEANU NU A FACUT DECAT SA JUPOAIE TARANUL ROMAN LA MAXIM,SA POATA EL SA RAMANA PE TRON,IMPRASTIIND BANI IN STANGA SI IN DREAPTA CA MITA....BANI NEMUNCITI DE EL.....SA AFLAM CEVA AMANUNTE DESPRE ADVERSARA RDUTABILA CE A SCURTAT VIATA BRANCOVENILOR......
Păuna Greceanu provenea din neamul boierilor Greceanu, fiind fiica lui Andronic Greceanu. Se căsătorise cu boierul Ștefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, cel mai mare cărturar al Țării Românești. Stolnicul Constantin Brâncoveanu era unchiul lui Constantin Brâncoveanu, pe care acesta din urmă îl iubise ca pe un tată, deoarece Papa Brâncoveanu murise în 1655, când micul Constantin abia împlinise un an.
Ea și-a influențat soțul să îl denunțe pe domnitorul Constantin Brâncoveanu, pentru ca el să îi ia locul. Obiectul denunțului a a fost înțelegerea secretă cu Petru cel Mare iar mobilul a fost trecerea lui Toma Cantacuzino, cu un detașament muntean, de partea rușilor în cursul asediului Brăilei. Se întâmpla în anul 1711, când Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei au încercat să îi înfrângă pe turci, dar au fost bătuți la Stănilești. Deși Toma Cantacuzino nu avusese consimțământul domnitorului Brâncoveanu, intrigile Păunei Greceanu Cantacuzino își făcuseră efectul, domnitorul fiind compromis în ochii sultanului.
Păuna Greceanu – maestră a intrigilor, pedepsită divin
Păuna Greceanu Cantacuzino era o femeie intrigantă care nu vea niciun impediment din înlăturarea cuiva prin orice mijloace. Ea ar fi fost martor ocular la arestarea Brâncovenilor, în Vinerea Mare din anul 1714.
Radu Greceanu afirmă în cronica sa că doamna țării a avut, la Mănăstirea Dintr-un Lemn din județul Vâlcea, vedenia morții Brâncovenilor, exact în ziua Sfintei Maria, căzând într-o stare de ”nebunie”, din care și-a revenit foarte greu.Tot la sfatul său, Ștefan Cantacuzino a intrat în tratative cu austriecii, pentru a păstra domnia cu ajutorul lor, profitând de arestarea Maricăi Brâncoveanu. Începuse un conflict între Veneția și Imperiul Otoman, pentru redobândirea Moreei. Imperiul Otoman dorea să reziste la Timișoara și să se înderpete din nou spre capitala Habsburgilor, așa cum o făcuse în 1529 și în 1683. Doamna Păuna Greceanu Cantacuzino a simțit vântul prielnic al geopoliticii și a continuat să îl manevreze pe soțul său.Deoarece Marica Brâncoveanu se bucura de respectul Habsburgilor, sultanul a aflat de la aceștia de complotul domnitorului Ștefan Cantacuzino și a dispus arestarea stolnicului Constantin Cantacuzino și a domnitorului, alături de Doamna Păuna, fiii Radu și Constantin.
Păuna Greceanu – viață în exil
Domnitorul și tatăl său au fost executați la 7 mai 1716. Doamna Păuna a avut un plan de rezervă, salvând viața ei și a celor doi fii, deghizându-se și fugind la reședința diplomatului olandez din Constantinopol, contele Coyler, care i-a îmbarcat pe o navă ce pornea spre țărmurile Italiei. De aici, după ce a peregrinat în Regatul celor Două Sicilii, a obținut binecuvântarea Papei la Roma, care i-a mediat întâlnirea cu împăratul Carol al VI-lea. Ea s-a îndreptat, așadar spre Imperiul Habsburgic, de la care a primit, grație aportului ei în relațiile soțului cu Imperiul, o pensie suficientă încât fiii ei să aibă o educație decentă, iar ea să ducă o viață demnă de o văduvă a unui domnitor. În plus, ca soție a unui Cantacuzino, a reușit să se apropie de Rusia. Constantin a devenit ofițer al armatei țariste, iar Radu ofițer al armatei habsburgice.
În 1718, Oltenia și Banatul au devenit posesiuni austriece prin pacea de la Passarowitz. Păuna Greceanu Cantacuzino a dorit ca fiul ei să devină guvernator al Olteniei, în vechea tradiție a Băniei.
În 1739, austriecii au renunțat la Oltenia, prin pacea de la Belgrad. Austriecii, rușii și turcii începuseră deja luptele pentru dominația Principatelor Române Moldova și Țara Românească, în care fuseseră instalate domnii fanariote. Păuna Greceanu Cantacuzino a murit dezamăgită, în 1740, la Brașov, unde se stabilise, după ce ani la rând încercase, fără succes să urzească intrigi pentru a-și propulsa fiii în posturi cheie, poate chiar ca domnitori.
Comentarii
Trimiteți un comentariu